Aplicația MyAccount
Ai toate serviciile într-un singur loc!
Descoperă cum funcționează telefonia mobilă și ce principii respectăm atunci când vine vorba de protejarea mediului înconjurător.
Funcţionarea telefoniei mobile se bazează pe emiterea de unde electromagnetice. Aceste unde provin de la antenele de telefonie mobilă.
Din punct de vedere al transmiterii undelor, antenele de radio şi televiziune sunt similare cu cele de telefonie mobilă. Câmpurile electromagnetice sunt, de asemenea, generate de multe alte aparate electrice şi electronice pe care le folosim zilnic, cum ar fi radioul, televizorul, uscătorul de păr, ecranele calculatoarelor, telefoanele fixe fără fir, maşinile de spălat, frigiderele sau becurile.
Telefonia mobilă se bazează pe sistemele GSM (Global System for Mobile Communication), UMTS (Universal Mobile Telecommunication System) şi CDMA (Code Division Multiple Access), acoperind în Europa o arie de frecvenţe de 450, 900, 1800 și 2100 MHz.
Sistemul GSM (Global System for Mobile Communication), pe care îl utilizăm în principal în România, funcţionează în întreaga lume (peste 218 ţări) în acelaşi fel. A fost reglementat în 1987 în cadrul Politicii Europene Comune pentru Telecomunicaţii.
Echipamentele de telefonie mobilă au intensitate redusă. Astfel, fiecare echipament transmite prin antene care acoperă o arie mică, numită celulă. Aşezarea antenelor creează o serie de celule, adică de regiuni care se află în zona de acoperire a respectivelor antene.
Mai multe antene au o intensitate mai mică şi acoperă o arie mai redusă. Acesta este un aspect pozitiv, deoarece telefoanele funcţionează şi ele la o intensitate mai mică - cu cât sunt mai multe antene, cu atât intensitatea lor este mai mică, deci şi intensitatea de funcţionare a telefoanelor scade.
Antenele pot funcţiona atât în arii populate, cât şi nepopulate. De asemenea, 90% din undele electromagnetice emise de acestea se propagă orizontal.
Telekom Romania este conștientă de interesul public în ceea ce priveşte tehnologia de comunicații mobile, telefoanele mobile și stațiile de bază. Având în centrul atenției responsabilitatea pentru milioanele sale de clienți utilizatori de telefonie mobilă, precum și pentru acele părți interesate care au o stație de bază în vecinătatea lor, Telekom Romania abordează participarea publicului, protecţia mediului înconjurător și nevoile clienților într-o manieră deschisă, constructivă și onestă.
În același timp, și în cooperare cu autoritățile competente și comunitatea științifică, Telekom Romania încurajează studiile științifice independente în cercetarea în domeniul sănătății.
În scopul de a răspunde interesului public și pentru a asigura transparență, deschidere și cooperare constructivă cu privire la aspectele legate de câmpurile electromagnetice, Telekom Romania se angajează să respecte următoarele zece principii:
Acoperirea reţelelor de telefonie mobilă este o obligaţie prevăzută de lege şi se regăseşte în licenţa fiecărui furnizor de servicii de telefonie. Operatorii sunt obligaţi să ofere acoperire cu semnalul necesar furnizării serviciilor de comunicaţii electronice, 24/24, în tot cursul anului şi în toată ţara. Demontarea unor antene are ca şi consecinţe creşterea intensităţii de emisie a echipamentelor şi telefoanelor mobile pe de o parte, şi scăderea calităţii serviciilor de telefonie pe de altă parte.
Standardul de expunere pentru telefoanele mobile foloseşte o unitate de măsură cunoscută sub numele de Rata de Absorbţie Specifică (SAR). În conformitate cu standardele internaţionale, limita SAR în România este de 2,0 Wati/ Kilogram (W/Kg), distribuiţi pe 10 grame de ţesut biologic. Limita conţine o rezervă substanţială de protecţie şi oferă protecţie suplimentară publicului luând în calcul orice fel de variaţie de măsurători.
Testele pentru măsurătorile SAR sunt realizate în concordanţă cu procedurile de testare CENELEC (un organism al UE ce elaborează standard în domeniu), utilizând poziţii de operare standard cu telefonul în regim de emisie la nivelul său de putere maxim, certificate în toate benzile de frecvenţă testate. Cu toate că SAR este determinat de nivelul de putere maximă certificată, SAR-ul real al telefonului pe timpul funcţionării se poate situa substanţial sub valoarea maximă. Aceasta se produce deoarece telefonul este proiectat să lucreze la multiple nivele de putere, astfel încât să fie utilizată doar puterea minimă necesară intrării în reţeaua de comunicaţii. În general, cu cât vă situaţi mai aproape de o staţie de bază, cu atât puterea de emisie a telefonului este mai mică.
Adevărul: Produsele care promit protecţia împotriva câmpurilor electromagnetice au, de obicei, un mecanism care împiedică transmiterea semnalului, forţând astfel telefonul să emită la intensitate maximă. Astfel, avem un rezultat contrar celui dorit.
Adevărul: Cantitatea şi tipul câmpurilor electromagnetice emise de telefonul mobil nu pot provoca o astfel de creştere a temperaturii, necesară pentru a sparge boabele de porumb.
Adevărul: Telefoanele mobile sunt aparate cu intensitate foarte scăzută. Presupunând că toată energia emisă de telefonul mobil ar fi absorbită de un ou, creşterea temperaturii acestuia ar fi foarte mică şi nu ar produce fierberea.
Adevărul: Adevărul: Cantitatea şi tipul câmpurilor electromagnetice emise de telefonul mobil nu pot provoca o astfel de creştere a temperaturii, necesară pentru a sparge boabele de porumb.
De-a lungul timpului, încă de la primele transmisiuni radio din anii 1930, au fost efectuate numeroase studii de specialitate în domeniul undelor electromagnetice. Opinia generală a comunităţii ştiinţifice este că nu există dovezi substanţiale care să demonstreze că utilizarea serviciilor de telefonie mobilă are efecte nocive asupra sănătăţii, în condiţiile în care se respectă parametrii stabiliţi prin reglementările naţionale şi internaţionale.
Răspunsul este categoric „nu”, deoarece:
Telefoanele mobile au dificultăţi în a găsi semnal şi de aceea vor emite la intensitatea lor maximă. Aşadar creşte valoarea SAR a fiecărui telefon mobil.
Antenele periferice sunt obligate să funcţioneze la intensitate maximă, pentru a se acoperi zona pe care o acoperea antena care nu mai funcţionează.
Utilizatorii nu reuşesc să apeleze deoarece se micşorează semnificativ posibilitatea de deservire a reţelei în zona respectivă. În acest caz, utilizatorii pot comunica numai din spaţii deschise. Serviciile de date nu mai sunt disponibile.
Este îngreunat accesul la serviciile de urgenţă dacă nu există alternativă de comunicaţii.
România a adoptat limitele de câmpuri electromagnetice stabilite de ICNIRP (International Comission on Non-Ionizing Radiation Protection - Comisia Internaţională pentru Protecţia Împotriva Radiaţiilor Ne-Ionizante).
În România, nivelurile maxime admisibile de expunere la câmpurile (undele) electromagnetice a populaţiei (expunere neprofesională) sunt stipulate în normele de reglementare a nivelurilor de referinţă admisibile de expunere a populaţiei la câmpurile electromagnetice cu frecvenţe de la 0 Hz la 300 GHz, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr. 1193 din 29.09.2006, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 895 din 3.11.2006.
Aceste norme transpun cu fidelitate reglementările europene în domeniu şi asigură maximă protecţie la expunerea la câmpurile electromagnetice.
Pentru amplasarea antenelor montate pe terasele blocurilor se aplică legislaţia generală în materie de construcţii.
Antenele de telefonie mobilă emit în principal pe orizontală şi numai o mică parte din undele emise (sub 10%) pe verticală. Atâta timp cât se respectă limitele de siguranţă stabilite, nu există niciun motiv de îngrijorare pentru sănătatea noastră.
În multe ţări din Europa se respectă întocmai Recomandarea Consiliului Uniunii Europene şi sunt în vigoare limitele stabilite de ICNIRP.
SUA, Canada, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă şi alte ţări au aplicat limite care se bazează pe influenţele termice ale câmpurilor electromagnetice, luând în considerare eventuale influenţe de altă natură şi, practic, sunt aceleaşi cu limitele stabilite de ICNIRP.
Elveţia şi Italia au emis legi prin care se stabileşte şi că, în anumite spaţii cum ar fi locuinţele, şcolile etc., se aplică limitele de câmpuri electromagnetice ce sunt submultipli ale celor stabilite de ICNIRP.
Multe ţări din Europa de Est şi din fosta URSS au adoptat limite pentru câmpuri electromagnetice mult mai scăzute decât cele ale ICNIRP, în baza unor cercetări ştiinţifice nepublicate care menţionează influenţe de altă natură decât cea termică.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S) a demarat o campanie pentru armonizarea legislaţiei referitoare la limitele de expunere la câmpurile electromagnetice în întreaga lume.
Comunicaţia în cazul radioului şi televiziunii se realizează într-un singur sens (emiţător către receptor). În telefonia mobilă, comunicaţia este în două sensuri, adică de la antenă către telefonul mobil şi invers.
Astfel, în cazul radioteleviziunii este posibil ca, emiţând cu putere mare dintr-un singur loc, cum ar fi de exemplu din vârful muntelui pentru staţiile de emisii cu puteri foarte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de KW, sau o clădire dintr-un oraş unde puterile de emisie ating valori de ordinul KW, semnalul să acopere eficient o arie geografică extinsă.
Din contră, pentru ca reţelele de telefonie mobilă să funcţioneze, au nevoie de mai multe locaţii, fiecare dintre ele cu intensitate de emisie mică, şi din acest motiv au fost proiectate astfel (vezi secţiunea „Cum funcţionează telefonia mobilă”).
Antenele sunt „camuflate” din motive de urbanism, în vederea integrării acestora în mediul înconjurător, mai ales în zonele istorice.
Nu există antene „ascunse”, deoarece toate locurile în care sunt montate antenele de telefonie mobilă sunt declarate la primării sau consiliile judeţene.
